O ccmparaţie cu alte ţări, ne arată cât de mult am evo- 
luat de către forma de ţară de mici profrielari. 
Astfel: 
[n Germania în 1907 erau: 
Număr 
Proprietăţi Supraf. tot. Proc de propr. Proc. 
Dela 0- 100 ha — 33.189.000 ha = 77% . 5.712.516 — 99.59% 
Peste 100 ha — 9.917.000 ha = 23'h . 23.566 -—— 0.41, 
Total 43.106.000 ha 100 5.736.082 10 
In Austria în 1907 erau: 
Dela C-100 ha — 9.585.895 ha — 57.6. , 2.326.907 — 99 6%, 
Peste 190 ha = 7.072 593 ha — 42.4'h . 8820— 0.4. 
16.654.493 ha 100 2335.727 160 
Ca o consecinţă a acestei noui revartiții a propriztății 
avem astăzi: 
i. O legătură strânsă între marea massă a ţopulațiunii 
și pământul ţării. De unde sătenii cultivau înainte pă- 
mântul proprietarului — sub formă de arendă sau dijma, 
-u O sumă de obligaţiuni — azi ei sunt proprietari. Al'a 
va fi deci legătura dintr2 ei şi pământul acestei ţări, cu 
"oată repercursiunea pentru viaţa politică şi. pentru sigu- 
ranța statului nostru. 
2. O legitură strânsă între sătean şi întrejrinderea 
lui agricolă, al cărei câştig este în proporţie, cu întreaga 
muncă pe care el O depune, spr2 deosebire de trecut, când 
cea mai mare parte din munca lui era depusă în folosul al- 
tuia; deci muncă mai jngrijită, viaţă mai îndestulată. 
3.0 concentrare a muncii şi capitalului pe suprafețele 
reduse cu cari au rămas foştii mari proprietari. Câş':igul 
care în trecut se rea'iza muncind întinderi mari de pământ, 
in dijmă sau în bani cu sătenii, trebueşie căutat astăzi 
prin lucrarea suprafeţelor reduse de pământ în regi2, cu 
vite, unelte şi maşini proprii. Capitalul agricultorilor con- 
centrându-se pe ace'e întinderi reduse, sa desemnează me- 
reu mai pronunţat tendinţa către o agricultură mai raţio- 
na'ă şi către unele culturi mai intensive şi remuneratorii. 
Consecințele în viitor ale reformei agrare au fost şi 
sunt îndi şi astăzi privite de mulţi cu scepticism şi meîn- 
credere. Perturbările şi dezorganizarea pe care răsboiul 
1 adus-o aosoodăriilor aqricole s'a pus în mare parte în